a absorbi - a suge, a înghiţi (fig. a captiva)
a accepta -a admite, a suporta, a tolera, a aproba, a consimţi
a acoperi - a astupa, a închide
a acorda - a oferi, a atribui
act - document
a acuza - a învinui, a învinovăţi
adecvat - potrivit, corespunzător
admisibil - acceptabil
a admite - a permite, a îngădui, a accepta
a adopta - a înfia
a adora - a iubi, a venera, a diviniza, a cinsti
a aduna - a agonisi, a strânge
adversar - rival, potrivnic
a se aerisi - a se răcori
afectuos - prietenos, tandru, drăgăstos
a afla - a găsi, a descoperi
afund - adânc
afurisit - rău, blestemat, ticălos
agasant - iritant, enervant
a agăţa - a anina, a atârna
ager - iute, sprinten, isteţ, deştept
agilitate - supleţe, sprinteneală, vioiciune, îndemânare
a se agita - a se frământa, a se nelinişti a se tulbura
agoniseală - câştig, economie
agresiv - provocator
a ajunge - a sosi
ajutor - sprijin
a alege - a separa, a decide, a vota
alene - încet, calm
a alerga - a fugi, a goni
alert - sprinten, iute, vioi
a se alina - a se potoli a se domoli, a se linişti
a se alimenta - a se hrăni, a se aproviziona
alianţă - legătură, unire
amărăciune - mâhnire, tristeţe, supărare
amărât - mâhnit, necăjit, supărat, trist, chinuit, sărac
a ambala - a împacheta
duminică, 31 mai 2009
sâmbătă, 30 mai 2009
Test gramatică -clasa a IV-a ( 2)
Citiţi cu atenţie textul:
" În noaptea întâi fu nevoit să se culce pe câmp, pe o căpiţă de fân; n-avea alt pat, dar i se păru frumos. Nici împăratul nu putea dormi într-un loc mai minunat.Câmpia întreagă cu fâneaţa ei, cu iazul cu cerul albastru în loc de tavan, îi făceau o cameră de culcare, cum nu se poate mai frumoasă. Iarba verde, cu floricelele ei roşii şi albe, era covorul; tufişurile de tei şi de măceşi o împodobeau; iazul cu apa-i limpede şi rece era ca o fântână; trestiile înclinându-se ziceau bună dimineaţa şi noapte bună; luna era ca o lustră mare atârnată de tavanul albastru, şi c-o aşa lustră, nu era nici o primejdie să ia foc perdelele."
(Tovarăşul de drum, H. Ch. Andersen)
Cerinţe
1. Găsiţi cuvinte cu acelaşi sens pentru: cameră, împodobeau, atârnată, primejdie, lustră.
2. Scrieţi cuvinte cu sens opus pentru: să se culce, făceau limpede, ziceau.
3. Observaţi scrierea cuvântului "înclinându-se". Găsiţi alte patru cuvinte care se scriu la fel cu acesta.
4. Precizaţi ce parte de vorbire este cuvântul "i" în textul dat.
5. Formulaţi o propoziţie în care cuvântul "luna" să aibă alt sens decât cel din textul dat.
6 Explicaţi scrierea ortogramei "c-o".
7. Scrieţi patru formule de salut, altele decât cele din text.
8. Faceţi schema liniară a propoziţiei: "Tufişurile de tei şi de măceşi o împodobeau."
" În noaptea întâi fu nevoit să se culce pe câmp, pe o căpiţă de fân; n-avea alt pat, dar i se păru frumos. Nici împăratul nu putea dormi într-un loc mai minunat.Câmpia întreagă cu fâneaţa ei, cu iazul cu cerul albastru în loc de tavan, îi făceau o cameră de culcare, cum nu se poate mai frumoasă. Iarba verde, cu floricelele ei roşii şi albe, era covorul; tufişurile de tei şi de măceşi o împodobeau; iazul cu apa-i limpede şi rece era ca o fântână; trestiile înclinându-se ziceau bună dimineaţa şi noapte bună; luna era ca o lustră mare atârnată de tavanul albastru, şi c-o aşa lustră, nu era nici o primejdie să ia foc perdelele."
(Tovarăşul de drum, H. Ch. Andersen)
Cerinţe
1. Găsiţi cuvinte cu acelaşi sens pentru: cameră, împodobeau, atârnată, primejdie, lustră.
2. Scrieţi cuvinte cu sens opus pentru: să se culce, făceau limpede, ziceau.
3. Observaţi scrierea cuvântului "înclinându-se". Găsiţi alte patru cuvinte care se scriu la fel cu acesta.
4. Precizaţi ce parte de vorbire este cuvântul "i" în textul dat.
5. Formulaţi o propoziţie în care cuvântul "luna" să aibă alt sens decât cel din textul dat.
6 Explicaţi scrierea ortogramei "c-o".
7. Scrieţi patru formule de salut, altele decât cele din text.
8. Faceţi schema liniară a propoziţiei: "Tufişurile de tei şi de măceşi o împodobeau."
marți, 26 mai 2009
Test - gramatică clasa a IV -a
Citiţi cu atenţie textul
"Cică era odată un om grozav de leneş; de leneş ce era, nici îmbucătura din gură nu şi-o mesteca. Şi satul, văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărî să- l spânzure, pentru a nu mai da pildă de lenevire şi altora. Şi aşa, se aleg vreo doi oameni din sat şi se duc la casa leneşului, îl umflă pe sus, îl pun într-un car cu boi, ca pe un butuc nesimţitor, şi hai cu dânsul la spânzurătoare."
( Povestea unui om leneş, Ion Creangă)
Cerinţe
1) Găsiţi cuvinte cu sens asemănător pentru: grozav, pildă, butuc, odată.
2) Aflaţi cuvinte cu sens opus pentru: leneş, se duc, sus, nesimţitor.
3) Scrieţi trei propoziţii în care cuvintele "car", "aleg" "umflă" să aibă alte sensuri decât cele din text.
4) Explicaţi expresiile: "nu se dă la muncă", "în ruptul capului".
5. Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate din text.
"Cică era odată un om grozav de leneş; de leneş ce era, nici îmbucătura din gură nu şi-o mesteca. Şi satul, văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărî să- l spânzure, pentru a nu mai da pildă de lenevire şi altora. Şi aşa, se aleg vreo doi oameni din sat şi se duc la casa leneşului, îl umflă pe sus, îl pun într-un car cu boi, ca pe un butuc nesimţitor, şi hai cu dânsul la spânzurătoare."
( Povestea unui om leneş, Ion Creangă)
Cerinţe
1) Găsiţi cuvinte cu sens asemănător pentru: grozav, pildă, butuc, odată.
2) Aflaţi cuvinte cu sens opus pentru: leneş, se duc, sus, nesimţitor.
3) Scrieţi trei propoziţii în care cuvintele "car", "aleg" "umflă" să aibă alte sensuri decât cele din text.
4) Explicaţi expresiile: "nu se dă la muncă", "în ruptul capului".
5. Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate din text.
duminică, 24 mai 2009
Un spectacol deosebit
Era o seară călduţă de primăvară.
Copacii îşi legănau mâinile în adierea vântului, lăsându-şi florile să cadă pe pământ.
În poieniţa din apropierea iazului animalele erau supărate.Se plictisiseră.
Un zgomot se auzi dintr-un tufiş.Era veveriţa Blăniţă-Roşcată.Ochii ei ca două mărgele au cuprins îndată întreaga poiană. Prea multă tristeţe! Nu se potrivea cu firea ei jucăuşă. De aceea, le-a propus prietenilor să organizeze un spectacol neobişnuit.
- Fiecare veţi avea ceva de făcut, aşa că, la treabă! i-a îndemnat ghemotocul de flacără.
- Trebuie să facem scena, zise ursul cel morocănos.Cine mă ajută?
- Eu, spuse lupul printr-un mârâit scurt.
Când pregătirile au fost gata, uriaşul policandru al cerului şi-a aprins luminile. Acum poiana era luminată feeric.
Rând pe rând artiştii au urcat pe scenă. Greierele cânta la vechea chitară pe care o udase în roua dimineţii ca să nu ruginească şi să sune fals.La pian, Allegreto, un iepuraş fricos, dar foarte talentat, aluneca pe clapele albe şi negre.Veveriţele, ca nişte adevărate acrobate ce erau, făceau tumbe.
Vulpea îi privea cu admiraţie, ciulea urechile şi bătea din lăbuţe. I-ar fi strâns în braţe dacă n-ar fi fost lupul care nu credea nici în ruptul capului că Roşcata are gânduri curate.
Apoi, în liniştea nopţii, s-a auzit glasul privighetorii. Cântecul ei era neîntrecut. Animalele au aplaudat frenetic.
Târziu, după miezul nopţii, muzica s-a frânt şi toţi s-au dus să-şi ia porţia binemeritată de odihnă.
Luna şi-a strâns prietenele de gheaţă şi le-a trimis la culcare.
A fost o noapte specială.
Copacii îşi legănau mâinile în adierea vântului, lăsându-şi florile să cadă pe pământ.
În poieniţa din apropierea iazului animalele erau supărate.Se plictisiseră.
Un zgomot se auzi dintr-un tufiş.Era veveriţa Blăniţă-Roşcată.Ochii ei ca două mărgele au cuprins îndată întreaga poiană. Prea multă tristeţe! Nu se potrivea cu firea ei jucăuşă. De aceea, le-a propus prietenilor să organizeze un spectacol neobişnuit.
- Fiecare veţi avea ceva de făcut, aşa că, la treabă! i-a îndemnat ghemotocul de flacără.
- Trebuie să facem scena, zise ursul cel morocănos.Cine mă ajută?
- Eu, spuse lupul printr-un mârâit scurt.
Când pregătirile au fost gata, uriaşul policandru al cerului şi-a aprins luminile. Acum poiana era luminată feeric.
Rând pe rând artiştii au urcat pe scenă. Greierele cânta la vechea chitară pe care o udase în roua dimineţii ca să nu ruginească şi să sune fals.La pian, Allegreto, un iepuraş fricos, dar foarte talentat, aluneca pe clapele albe şi negre.Veveriţele, ca nişte adevărate acrobate ce erau, făceau tumbe.
Vulpea îi privea cu admiraţie, ciulea urechile şi bătea din lăbuţe. I-ar fi strâns în braţe dacă n-ar fi fost lupul care nu credea nici în ruptul capului că Roşcata are gânduri curate.
Apoi, în liniştea nopţii, s-a auzit glasul privighetorii. Cântecul ei era neîntrecut. Animalele au aplaudat frenetic.
Târziu, după miezul nopţii, muzica s-a frânt şi toţi s-au dus să-şi ia porţia binemeritată de odihnă.
Luna şi-a strâns prietenele de gheaţă şi le-a trimis la culcare.
A fost o noapte specială.
duminică, 17 mai 2009
Concursul X-OL 2009, BAILE OLĂNEŞTI
Partea a II -a -40 puncte
1. Determină toate numerele de forma a3b(număr) care să se împartă exact la :
a)2 b) 5
2. Cu 5 cifre de 5 şi cu patru operaţii matematice cunoscute obţine , pe rând, numerele: 50 şi 29.
3. Calculează suma a+b+c, unde a este cel mai mic număr de 3 cifre cu produsul cifrelor 10, b este cel mai mare număr de 3 cifre, iar c este al cincilea număr de 2 cifre cu cifrele identice.
Partea a III -a -30 puncte
1. Află acel număr natural care se adună cu 5, suma se înjumătăţeşte, iar câtul obţinut se măreşte de 9 ori şi mai trebuie 1 până la 100.
2. Câţi ani are Maria, ştiind că, dacă mărim vârsta ei de 4 ori, adăugându-i 2 şi scăzând 65, obţinem jumătatea vârstei ei?
Timp de lucru : 2 ore
Se acordă 10 puncte din oficiu
Subiectele sunt pentru clasa a III-a
1. Determină toate numerele de forma a3b(număr) care să se împartă exact la :
a)2 b) 5
2. Cu 5 cifre de 5 şi cu patru operaţii matematice cunoscute obţine , pe rând, numerele: 50 şi 29.
3. Calculează suma a+b+c, unde a este cel mai mic număr de 3 cifre cu produsul cifrelor 10, b este cel mai mare număr de 3 cifre, iar c este al cincilea număr de 2 cifre cu cifrele identice.
Partea a III -a -30 puncte
1. Află acel număr natural care se adună cu 5, suma se înjumătăţeşte, iar câtul obţinut se măreşte de 9 ori şi mai trebuie 1 până la 100.
2. Câţi ani are Maria, ştiind că, dacă mărim vârsta ei de 4 ori, adăugându-i 2 şi scăzând 65, obţinem jumătatea vârstei ei?
Timp de lucru : 2 ore
Se acordă 10 puncte din oficiu
Subiectele sunt pentru clasa a III-a
sâmbătă, 16 mai 2009
Concursul X-OL 2009, BAILE OLĂNEŞTI
Partea I
1. Calculaţi:
( 24: 3 X 5 : 10 x 7) x 0 + 10000 - 109=
2. Iată ce îşi spun două numere:
" Suma noastră-i 32,
Diferenţa e doar 2
Poţi să ne ghiceşti tu, oare,
Suntem pare sau impare?"
3. Daniel este în acelaşi timp printre cei mai buni 15 elevi din clasă şi printre cei mai slabi 13 elevi din clasă.
Aflaţi câţi elevi sunt în clasa lui Daniel.
1. Calculaţi:
( 24: 3 X 5 : 10 x 7) x 0 + 10000 - 109=
2. Iată ce îşi spun două numere:
" Suma noastră-i 32,
Diferenţa e doar 2
Poţi să ne ghiceşti tu, oare,
Suntem pare sau impare?"
3. Daniel este în acelaşi timp printre cei mai buni 15 elevi din clasă şi printre cei mai slabi 13 elevi din clasă.
Aflaţi câţi elevi sunt în clasa lui Daniel.
marți, 12 mai 2009
Vara
Vara, zâna focului din soare, scoate din traista sa magică tot ce este mai bun şi mai frumos.
Pe câmpii se întind covoare de lanuri aurii care se ondulează în vânt ca valurile mării.
În livezi, cireşele rumene te îndeamnă să le culegi fără teama că mătuşa Mărioara va apărea la tulpina pomului cu nuiaua în mână.
Când se ivesc zorile , păsărelele se strigă una pe alta. Se grăbesc să bea apa din roua care străluceşte pe frunzele plantelor, să găsească o omidă nesătulă sau o râmă care a ieşit să vadă lumina zilei.
Veveriţele cu ochii sfredelitori sunt foarte grăbite. Caută ciuperci pe care le atârnă pe crengile copacilor şi apoi le ascund în scorburi numai de ele ştiute.
Furnicile muncesc de zor.Acum e timpul să-şi umple cămările cu bucate alese şi n-au de gând să piardă nici un minut.
Numai greieraşul cu ochii de smoală cântă toată ziua. Oare ce va face la iarnă?
Oamenii se bucură de zilele senine şi merg la munte sau la mare.
Vara este o mamă bună pentru toţi şi pentru toate.
Pe câmpii se întind covoare de lanuri aurii care se ondulează în vânt ca valurile mării.
În livezi, cireşele rumene te îndeamnă să le culegi fără teama că mătuşa Mărioara va apărea la tulpina pomului cu nuiaua în mână.
Când se ivesc zorile , păsărelele se strigă una pe alta. Se grăbesc să bea apa din roua care străluceşte pe frunzele plantelor, să găsească o omidă nesătulă sau o râmă care a ieşit să vadă lumina zilei.
Veveriţele cu ochii sfredelitori sunt foarte grăbite. Caută ciuperci pe care le atârnă pe crengile copacilor şi apoi le ascund în scorburi numai de ele ştiute.
Furnicile muncesc de zor.Acum e timpul să-şi umple cămările cu bucate alese şi n-au de gând să piardă nici un minut.
Numai greieraşul cu ochii de smoală cântă toată ziua. Oare ce va face la iarnă?
Oamenii se bucură de zilele senine şi merg la munte sau la mare.
Vara este o mamă bună pentru toţi şi pentru toate.
luni, 11 mai 2009
Scopul
Bine aţi venit pe blogul meu! De ce l-am creat? Pentru a veni în ajutorul elevilor din clasele a I- IV. Veti găsi aici probleme şi rezolvările lor, compuneri, teste care vă vor folosi la pregătirea pentru examene şi concursuri, subiecte date la concursuri. Veţi putea pune întrebări şi veţi obţine răspunsuri.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)